Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Coaliția de guvernare condusă de Ciucă și Ciolacu se confruntă cu greve din partea mai multor categorii de bugetari, iar realitatea este că nu prea sunt bani la buget.
– Însă pentru asta nu sunt vinovați bugetarii care cer salarii decente pentru a face față inflației și crizei costului vieții, ci guvernanții care au făcut bugetul pentru 2023. Aceștia din urmă au supraestimat veniturile și au subestimat cheltuielile, după cum au atras atenția experții economici și Consiliul Fiscal.
– Prin urmare, România se confruntă cu un val de revendicări sociale cum nu au mai avut loc de mulți ani și care ar putea duce la o criză politică. Iar când apare cuvântul criză, principalele partide politice, chiar dacă se află la guvernare într-o coaliție, încep să se atace pentru a nu se identifica drept surse ale crizei.
– Iar asta face acum PNL și PSD. Spre exemplu, în momentul în care Lucian Heiuș și-a anunțat luni seară demisia din funcția de președinte al ANAF, acesta a spus că în primele cinci luni din 2023 s-a rambursat TVA în valoare de 11.451 milioane lei şi s-au încasat 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
– Iar faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor condus de PSD-istul Adrian Câciu se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sunt sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Ei bine, această direcție este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe pe vremea lui Liviu Dragnea. Acesta, deși a obținut șefia Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili prin concurs (funcția sa fiind de funcționar public, nu de demnitar), rămâne un apropiat al social-democraților.
– De ce a pus reflectoarele Lucian Heiuș pe instituția condusă de Ionuț Mișa? Pentru că PSD-iștii se pregăteau să dea vina pe ANAF pentru faptul că nu vor să mărească salariile profesorilor și ale altor bugetari care se pregătesc de grevă, urmând să spună că Fiscul nu a colectat suficienți bani la buget. Astfel, decizia demisiei lui Heiuș, care a fost susținut de PNL, a fost una politică și a fost pusă în practică pentru a nu oferi „gloanțe politice” partenerilor de la PSD.
– Separat, trei liberali din eșaloanele doi și trei ale PNL au emis marți aproape simultan postări pe rețelele sociale în care îl critică pe ministrul PSD al Finanțelor Adrian Câciu pentru modul în care a construit bugetul și a gestionat activitatea ministerului. Aceștia spun că Adrian Câciu „încearcă să-și ascundă propria nepuțință și greșelile impardonabile, aruncând cu noroi înspre fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș”. Mai mult, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu susține, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că demisia lui Lucian Heiuş a fost „un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanţelor incompetent, ţinut în funcţie doar de decizia politică a PSD”. Motreanu îi acuză pe social-democraţi că au „atacat imediat”, lucru care „spune totul despre «parteneriatul» cu PSD”.
– Nici PSD-iștii nu au stat pe bară. Șeful social-democraților de la Giurgiu, Marian Mina, a transmis că Lucian Heiuș „și-o fi dovedit performanțele, dar doar pe pârtie, la schi, nu la serviciu”. O reacție la demisia lui Heiuș a venit și din partea lui Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, care a precizat că este vorba despre o „demitere, nu demisie”. „Nu există nicio onoare să pleci acum, după ce ai ignorat toate semnalele și ai negat că există o mare problemă la colectare, iar instituția ta este responsabilă exact de acest lucru. Este doar un eșec neasumat”, a arătat Daniel Suciu, într-o postare pe Facebook.
– De asemenea, PSD-istul Radu Cristescu a comentat demisia lui Heiuș de la șefia ANAF. „ S-au scremut munții și au născut un șoricel, care a rezistat un an pe post și a făcut bugetul statului să arate ca un șvaițer. Am fost oarecum preveniți: când te propune un specimen precum Cîțu drept ministru de finanțe, nu e cea mai bună carte de vizită. Când pui oierul paznic la stâna de lupi evazioniști, nu te aștepți la rezultate”, a precizat Radu Cristescu pe Facebook.
– În ceea ce privește mișcările de protest ale bugetarilor, acestea au motive ce contrastează puternic. De o parte se află conflictele de muncă ale unor categorii de bugetari (profesorii) care solicită drepturi restante și majorări pe care le consideră echitabile în comparație cu alte grupări de bugetari. De cealaltă parte se află reprezentanții instituțiilor de forță (poliție), care protestează și ei pentru că riscă să piardă niște privilegii. De exemplu, ar putea rămâne fără dreptul de a avea pensia mai mare decât ultimul venit lunar și să se pensioneze precum cei din prima categorie de nemulțumiți, la 65 de ani.
Source: republica.ro