Militarii ucraineni susțin că au reușit joi o „străpungere” a liniilor rusești în suburbiile vestice ale orașului Bahmut. Ca urmare a acestei acțiuni, ucrainenii au cucerit un „cap de pod” care s-ar putea dovedi util pentru „o viitoare contraofensivă”. În aceeași zi, Kiev a fost din nou ținta unor atacuri „fără precedent” cu rachete rusești, într-un moment în care un emisar chinez se află în capitala ucraineană pentru a încerca să obţină o „reglementare politică” a războiului declanșat de Rusia.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Brigada 3 de Asalt a forțelor armate ucrainene a anunțat că a reușit o străpungere a liniilor rusești în suburbiile Bahmutului. Avansul trupelor ucrainene a acoperit o zonă de 2.000 pe 700 de metri, informează Kyiv Independent.
În timpul acestei operațiuni, ucrainenii susțin că au ucis cel puțin 50 de soldați ruși și au rănit alți 100. De asemenea, armata ucraineană mai anunță că a reușit să ia patru prizonieri ruși de război și să distrugă „mai multe” depozite ale armatei ruse.
Statele Unite au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 23:50 Statele Unite au anunţat vineri noi sancţiuni împotriva „maşinii de război ruseşti”, a declarat un înalt oficial de la Casa Albă, ca parte a unui efort concentrat al ţărilor G7, transmite AFP, citată de Agerpres.
Toate statele membre ale G7, ai căror lideri se întrunesc în cadrul unui summit la Hiroshima (Japonia), „se pregătesc să pună în aplicare noi sancţiuni şi bariere în calea exporturilor”, a declarat el reporterilor, sub protecţia anonimatului.
Zelenski, despre contraofensiva ucraineană: Ne pregătim, dar nu dăm detalii
ACTUALIZARE 23:30 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, joi seară, că obiectivul Ucrainei este de a elibera întreg poporul şi teritoriul ocupat de ruşi, inclusiv Crimeea, şi a spus că aşteptata contraofensivă este în pregătire, dar nu vor fi date detalii în acest sens.
Președintele ucrainean a precizat, totuși, că prioritățile pe termen scurt rămân obținerea de „sisteme suplimentare de apărare aeriană, rachete suplimentare, pregătire şi avioane, arme cu rază lungă de acţiune”. „Ne pregătim, dar fără să dăm detalii”, a spus președintele ucrainean referindu-se la pregătirea contraofensivei, potrivit News.ro.
„Avem sarcina de a menţine impulsul de sprijin internaţional şi de comunicare pentru Ucraina, care a fost realizat în prima jumătate a lunii mai, şi în aceste săptămâni. Sunt încrezător că vom îndeplini această sarcină”, a spus el.
Rusia anunță că cel puțin două persoane au fost ucise de foc de artilerie în Belgorod
ACTUALIZARE 22:20 Cel puţin două persoane au fost ucise de artileria ucraineană în oraşul rus Belgorod, lângă frontiera ucraineană, conform informaţiilor administraţiei regionale, relatează dpa, potrivit Agerpres.
O alta persoană a fost grav rănită în atacul asupra satului Nijnee Berezovo, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a indicat agenţia de stat rusă TASS, citându-l pe guvernatorul Vyacheslav Gladkov.
Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent. Au existat mai multe informaţii despre atacuri ucrainene peste graniţa rusă în regiune în ultimele luni.
Ucraina anunță că a respins atacurile Rusiei în Bahmut
ACTUALIZARE 21:35 Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării Hanna Maliar a declarat într-o postare pe Telegram că forţele Kievului au respins joi atacurile Rusiei în oraşul Bahmut, care au durat întreaga zi, relatează Reuters, citată de News.ro.
„Inamicul şi-a adunat cea mai mare parte a rezervelor la Bahmut şi a întărit semnificativ grupul. Astăzi, inamicul a atacat Bahmut pe parcursul întregii zile. Toate atacurile au fost respinse”, a spus ea.
Pentagonul a găsit o „eroare contabilă” de trei miliarde de dolari în ajutoarele pentru Ucraina. SUA: Putem livra mai multe arme
ACTUALIZARE 21:15 Pentagonul a supraevaluat cu circa trei miliarde de dolari valoarea echipamentelor militare oferite Ucrainei pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia, o „eroare contabilă” ce ar permite SUA să furnizeze Kievului mai multe arme şi muniţii, au declarat joi agenţiei Reuters doi oficiali americani, din Senat şi, respectiv, Departamentul Apărării, informează Agerpres. Conform acestor responsabili, care s-au exprimat cu condiţia păstrării anonimatului, eroarea ar consta în supraevaluarea valorii echipamentelor preluate din stocurile armatei SUA şi livrate Kievului.
Astfel, în contabilitate a fost folosită valoarea costului de înlocuire a echipamentelor, în locul valorii iniţiale diminuate cu deprecierea. Prin urmare, administraţia preşedintelui Joe Biden va avea acum o marjă financiară care îi va permite să sporească asistenţa militară oferită Ucrainei, ajutor care trebuie să se încadreze în fondurile aprobate de Congres, unde preşedintele democrat s-ar putea să nu poată obţine uşor creşterea acestor fonduri, mai ales în contextul disputei cu republicanii asupra plafonului datoriei publice.
Citește continuarea AICI
VIDEO Reacția lui Putin când un subaltern îi prezintă o mașinuță de jucărie pe post de model al noului „vehicul tactic 4×4” al armatei ruse
ACTUALIZARE 21:10 Guvernatorul regiunii Habarovsk, situată în Estul îndepărtat al Federației Ruse, i-a prezentat joi lui Vladimir Putin macheta de jucărie a unui „vehicul tactic 4×4” și un sac de dormit, în cadrul unei întrevederi la Kremlin.
Pe lângă mașina de jucărie, guvernatorul Mihail Degtiarev i-a mai arătat lui Putin și modelul unui sac de dormit pentru militarii ruși. „Toate produsele sunt realizate de industria locală”, i-a spus oficialul rus liderului de la Kremlin.
Lavrov: Rusia primește o delegație de lideri africani pentru a discuta un posibil plan de pace în Ucraina în iunie sau iulie
ACTUALIZARE 21:10 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat joi că misiunea de pace întreprinsă de şase lideri africani pentru o reglementare a conflictului din Ucraina va sosi în Rusia în iunie sau iulie, informează AFP, potrivit Agerpres.
„În urma solicitărilor preşedintelui (sud-african) Cyril Ramaphosa, se discută despre mijlocul/sfârşitul lui iunie sau începutul lui iulie” pentru o vizită a acestor lideri africani în Rusia, a declarat Lavrov în timpul unei conferinţe de presă.
În afară de Africa de Sud, misiunea va include Senegalul, Zambia, Congo, Uganda şi Egiptul. Ea urmează să se deplaseze la Moscova, dar şi în Ucraina. „Preşedintele (Vladimir Putin) este în continuare gata să discute cu partenerii noştri care sunt sincer interesaţi de stabilitate în lume”, a afirmat Lavrov, potrivit căruia Kremlinul este gata să asculte „iniţiative concrete” din partea delegaţiei africane.
Ţările africane au fost mai puţin unanime decât marile puteri occidentale în a denunţa ofensiva militară rusă în Ucraina. Ţări precum Senegalul şi Africa de Sud s-au abţinut să voteze la ONU o rezoluţie ce condamnă Rusia.
Citește continuarea AICI
Serghei Lavrov: Următoarele două luni vor fi „decisive” pentru viitorul acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră
ACTUALIZARE 20:50 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că următoarele două luni vor fi „decisive” în ceea ce priveşte viitorul acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, care permite exportul în siguranţă a grânelor din porturile ucrainene, relatează CNN, citată de News.ro.
„Ţinând cont de întreaga gamă de circumstanţe şi ţinând cont de apelurile partenerilor noştri, am susţinut iniţiativa preşedintelui Erdogan atunci când a propus prelungirea acestui acord pentru încă două luni, înţelegând clar că aceste două luni vor fi decisive”, a declarat Serghei Lavrov la o conferinţă de presă susţinută cu omologul său ugandez la Moscova.
Moscova a fost de acord cu prelungirea cu două luni a acordului privind cerealele din Marea Neagră, a confirmat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după discuţii pe tema relaxării unora dintre restricţiile de care se lovesc exporturile agricole ruseşti. „Putem confirma că partea rusă a decis să continue acest aşa-numit Acord al Mării Negre pentru o perioadă de două luni”, a declarat Peskov reporterilor.
Citește continuarea AICI
Boris Johnson a spus despre Emmanuel Macron că este „lingăul lui Putin”, dezvăluie un fost consilier
ACTUALIZARE 20:40 Fostul premier britanic Boris Johnson l-a calificat pe Emmanuel Macron drept „greţos” pentru că a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, în ianuarie 2022, când a încercat să-l convingă pe liderul de la Kremlin să nu invadeze Ucraina, a dezvăluit un fost consilier al guvernului britanic. Mai mult, Johnson a spus despre preşedintele francez că este „lingăul lui Putin”, a precizat Guto Harri în ultimul episod al podcastului său Unprecedented, în care vorbeşte despre perioada petrecută la Downing Street 10, relatează The Guardian, potrivit Agerpres.
La începutul lunii martie 2022, când zeci de mii de ucraineni părăseau în grabă ţara lor atacată de armata rusă pe 24 februarie, presa britanică şi mai multe ţări europene criticau faptul că Marea Britanie primea doar un număr redus de refugiaţi. „Macron a plusat criticându-l foarte direct pe Boris şi declaraţiile sale au apărut pe prima pagină în The Guardian”, îşi aminteşte fostul director de comunicare al lui Boris Johnson, Guto Harri, vorbind într-un nou episod al podcastului său denumit ‘Unprecedented’.
În timpul unei reuniuni cu consilierii săi, Boris Johnson „s-a lansat într-un atac virulent împotriva lui Emmanuel Macron, catalogându-l cu un cuvânt care începe cu ‘ C ‘, spunând că este un dement, un lingău al lui Putin”, povesteşte colaboratorul fostului premier conservator britanic. „Trebuie să acţionăm fără mănuşi”, „trebuie să ne dezlănţuim împotriva acestor „broscari” (termen peiorativ folosit de englezi când vorbesc despre francezi), ar mai fi spus Johnson, potrivit aceluiaşi consilier.
Citește continuarea AICI
„Dacă mă omoară, asta e”. Mercenarul din Wagner care a fugit în Norvegia vrea să se întoarcă în Rusia
ACTUALIZARE 20:30 0rii paramilitare ruse Wagner Andrei Medvedev, care în ianuarie a fugit în Norvegia şi a acuzat acolo această grupare că a comis în războiul din Ucraina crime împotriva propriilor combatanţi, a anunţat că a decis să se întoarcă în Rusia, în pofida tuturor riscurilor, relatează joi agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Am decis că sunt pregătit să mă întorc în Rusia. M-am adresat ambasadei ruse la Oslo pentru a cere ajutor, pentru a-mi facilita revenirea” în Rusia, a spus fostul combatant rus Andrei Medvedev într-un mesaj video pe YouTube. „Este o decizie pe care am luat-o personal, deşi au existat şi factori externi.
În general se întâmplă multe lucruri stranii, mă simt ca un copil băgat într-un joc al celor mari. Nu vreau să particip la asta, nu vreau să dau mărturii”, şi-a explicat el decizia. „Am sperat că aici (în Norvegia) îmi voi reface viaţa, că voi avea linişte şi calm şi mă voi detaşa de toată această politică şi de armată, dar nu am reuşit. Vom vedea ce se va întâmpla în Rusia. Dacă mă omoară, asta e. Dacă nu o fac, mulţumesc mult”, a mai spus fostul mercenar al grupării Wagner.
Citește continuarea AICI
BERD va majora capitalul şi va acorda Ucrainei mai mult sprijin
ACTUALIZARE 16:15 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a promis că va majora sprijinul acordat Ucrainei, afectată de război, în condiţiile în care acţionarii BERD iau în considerare o propunere de majorare a capitalului cu 3-5 miliarde de euro, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Creditorul axat pe pieţele emergente a prevăzut deja trei miliarde de euro pentru Ucraina, investiţi în 2022-23, iar preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso, a dat asigurări că asistenţa va continua.
„Majorarea capitalului subscris ne va oferi mijloacele pentru a susţine un asemenea nivel al investiţiilor şi pentru a ne majora sumele investite în Ucraina”, a declarat Odile Renaud-Bassola la Adunarea generală care are loc în Uzbekistan, în oraşul Samarkand.
O propunere detaliată privind majorarea capitalului subscris va fi finalizată până la finalul anului, iar acţionarii BERD au aprobat planurile de extindere a operaţiunilor în Africa Subsahariană şi în Irak.
Rusia susţine că a lovit depozite de muniţii în Ucraina
ACTUALIZARE 16:15 Armata rusă susţine că a distrus depozite ucrainene de arme şi muniţii în atacul cu rachete desfăşurat miercuri noaptea, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
În schimb, Kievul susţine că a doborât 29 de rachete dintr-un total de 30 lansate de Rusia asupra Ucrainei în acest raid.
„Forţele armate ale Rusiei au atacat cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune lansate de pe mare şi din aer depozite cu arme şi echipamente de producţie străină şi rezervele inamicului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în raportul său public zilnic despre evoluţia campaniei militare din Ucraina.
„Obiectivul atacurilor a fost atins. Toate ţintele fixate au fost distruse”, a susţinut el.
„În urma atacurilor au fost distruse rezerve considerabile de arme şi muniţii ale armatei ucrainene şi a fost prevenită trimiterea de rezerve în zonele de luptă”, a continuat purtătorul de cuvânt.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia a lansat în cursul nopţii asupra regiunilor Odesa, Nikolaev şi capitalei Kiev 30 de rachete de croazieră de diverse tipuri, din care a doborât 29.
Kievul acuză Rusia că reţine civili din zonele ocupate pentru a-i trimite pe front
ACTUALIZARE 16:06 Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a afirmat joi pe contul său de Telegram că, sub pretexte false, Moscova reţine civili din teritoriile ocupate pentru a-i muta împreună cu deţinuţi aduşi din Rusia, a-i transforma în soldaţi şi a îngroşa rândurile armatei invadatoare, transmite EFE.
„În unele localităţi din teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, invadatorii ruşi fac percheziţii şi reţin cetăţeni”, a declarat Maliar, adăugând că cei responsabili de aceste percheziţii evaluează loialitatea acestor civili faţă de Rusia şi uneori îi reţin pe baza unor acuzaţii inventate.
Odată arestaţi, aceşti bărbaţi de vârstă militară sunt trimişi în taberele de antrenament înfiinţate pentru a primi deţinuţi aduşi din Rusia care au fost de acord să meargă pe front în schimbul libertăţii lor, a continuat responsabila ucraineană.
Unele dintre aceste tabere se află în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, ocupată aproape în întregime de Rusia, unde civili din teritoriile ucrainene aflate sub controlul Moscovei trăiesc alături de deţinuţi ruşi, a precizat aceasta.
Moscova intenţionează să trimită în aceste tabere, înainte de sfârşitul lunii mai, alte două convoaie de prizonieri din Rusia, a mai spus Maliar, care a estimat la „peste 800” numărul de persoane cazate în aceste unităţi, unde primesc pregătire intensivă de luptă.
Rusia se declară dispusă să asculte „orice propunere care contribuie la soluţionarea situaţiei din Ucraina”
ACTUALIZARE 16:01 Kremlinul şi-a declarat joi disponibilitatea de a asculta cu „mare atenţie” orice propunere de reglementare în Ucraina, anunţând vizita la Moscova a unei delegaţii de ţări africane pentru a discuta despre o iniţiativă de pace.
„Rusia este dispusă să asculte cu mare atenţie orice propunere care contribuie la soluţionarea situaţiei din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, la conferinţa de presă zilnică, potrivit EFE, preluată de Agerpres.
Miercuri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că ţara sa nu cunoaşte detaliile propunerilor de pace prezentate de ţările din Africa şi Brazilia, dar este dispusă să le studieze, spre deosebire – a spus el – de Occident, care acceptă doar planul Kievului.
Peskov a adăugat joi că, în recenta conversaţie dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa, acesta din urmă i-a comunicat că Africa consideră că este necesar „să aibă un cuvânt de spus în eforturile internaţionale de soluţionare a situaţiei binecunoscute din Ucraina”.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a indicat că, în acest sens, un grup de ţări africane va trimite o delegaţie care va vizita Moscova la o dată ce urmează să fie stabilită.
În orice caz, Peskov a anunţat că întâlnirea lui Putin cu delegaţia africană va avea loc înainte de summitul Rusia-Africa, care se va desfăşura în oraşul rus Sankt Petersburg la sfârşitul lunii iulie.
Prigojin, noi acuzații la adresa lui Șoigu și Gherasimov
ACTUALIZARE 15:50 Evgheni Prigojin, şeful grupării Wagner, a lansat noi acuzații la adresa ministrului apărării Serghei Șoigu și a șefului Statului Major Valeri Gherasimov, după ce recent a amenințat că se retrage de la Bahmut pentru că nu primește muniții.
De data aceasta, Prigojin acuză conducerea armatei că a retras trupele ruse peste o jumătate de kilometru la nord de Bahmut, lăsând descoperite flancurile mercenarilor Wagner.
„Din nefericire, unităţi ale Ministerului Apărării din Rusia s-au retras până la 570 de metri la nord de Bahmut, expunându-ne flancurile”, a declarat Evgheni Prigojin într-un mesaj audio.
Kuleba, la reuniunea grupului Bilderberg
ACTUALIZARE 15:45 Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba se numără printre participanţii extrem de discretei reuniuni a grupului Bilderberg, care se desfăşoară anul acesta la Lisabona, de joi până duminică.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell se află de asemenea pe lista cu cei 130 de participanţi.
Ucraina, Rusia, NATO şi ameninţările transnaţionale sunt printre temele discuţiilor celei de-a 69-a ediţii a reuniunii grupului Bilderberg, ce reuneşte personalităţi politice şi economice europene şi nord-americane în jurul unor mize globale.
Ucrainenii au doborât 29 dintre cele 30 de rachete rusești
ACTUALIZARE 11:40 Forţele Aeriene ucrainene anunţă joi că au doborât 29 dintre cele 30 de rachete de croazieră ruseşti lansat într-un nou atac, în noaptea de miercuri spre joi, relatează AFP, potrivit News.ro.
Apărarea antiaeriană „a distrus 29 de rachete de croazieră” şi patru drone ruseşti, anunţă într-un comunicat postat pe Telegram Forţele Aeriene ucrainene.
Forțele ruse au lansat în total 22 de rachete X-101 și X-555, șase rachete Kalibr și două rachete Iskander.
Atacul cu rachetă a avut loc ”în mai multe valuri” şi ”din diverse direcţii”, precizează ele, relatează CNN.
„În total, 30 de rachete au fost lansate de pe mare, din aer şi de la sol”, precizează în comunicat Forţele Aeriene ucrainene.
„Apărarea antiaeriană a distrus 29 de rachete de croazieră”, adaugă ele.
Ele precizează totodată că au fost doborâte două drone de atac şi două drone de recunoaştere.
Mai multe explozii au avut loc în întreaga Ucraină în noaptea de miercuri spre joi, inclusiv la Kiev, iar apărarea antiaeriană a intrat în acţiune.
Comandamentul Operaţional ucrainean de Sud a anunţat joi că o persoană a fost ucisă, iar alte două rănite, într-un atac rus cu rachetă vizând o instalaţie industrială în portul Odesa (sud).
„Atacuri fără precedent prin puterea, intensitatea şi varietatea lor”
„O serie de atacuri aeriene asupra Kievului – fără precedent prin puterea, intensitatea şi varietatea lor – continuă. Acesta este al nouălea atac aerian consecutiv asupra capitalei de la începutul lunii mai”, a indicat administraţia civilă şi militară a Kievului într-un comunicat preluat de AFP, potrivit Agerpres.
Potrivit acesteia, rachete de croazieră au fost lansate de bombardiere strategice ruse dinspre regiunea Mării Caspice, iar drone de recunoaştere au survolat apoi capitala.
„Toate ţintele inamice din spaţiul aerian al Kievului au fost detectate şi distruse”, au precizat autorităţile.
Un incendiu s-a declanşat într-un garaj din cartierul Darniţa în urma căderii unor fragmente de rachetă, fără să facă victime, a indicat pe Telegram primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, citat de Reuters.
Şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Popko, a declarat pe Telegram că un incendiu a izbucnit în spaţii nerezidenţiale în cartierul Desnianski, pe malul stâng al fluviului Nipru, care taie capitala ucraineană în două. El nu a oferit informaţii despre eventuale victime.
Bormbardamente și în alte regiuni ale Ucrainei
În schimb, o persoană a fost ucisă şi alte două rănite în portul Odesa, de la Marea Neagră, în cursul unui atac asupra unui obiectiv industrial, conform administraţiei militare regionale.
Armata a raportat de asemenea atacuri cu „rachete de croazieră” în regiunea Vinniţa, în centrul ţării, iar media locale au semnalat explozii la Hmelniţki, la 100 de kilometri mai la vest.
Înalt oficial chinez la Kiev
Aceste noi atacuri au loc în timp ce la Kiev se află un înalt responsabil chinez, Li Hui, reprezentant special pentru afaceri eurasiatice şi fost ambasador la Moscova, pentru a discuta – potrivit Beijingului – despre „reglementarea politică” a conflictului.
Li Hui s-a întâlnit miercuri cu şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care „i-a explicat în detaliu principiile de restabilire a unei păci durabile şi juste bazate pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, după cum a precizat Ministerul de Externe ucrainean.
Kuleba „a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio propunere care ar implica pierderea de teritorii sau o îngheţare a conflictului”, menţionează MAE ucrainean.
Autorităţile de la Kiev se tem că vor fi împinse, în cele din urmă, să accepte un compromis cu Moscova şi cer returnarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea, anexată în 2014.
O întrevedere între Li şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este „posibilă”, a indicat miercuri pentru AFP un înalt responsabil ucrainean sub rezerva anonimatului. O astfel de întâlnire ar fi o premieră între Zelenski, care încurajează Beijingul să exercite presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin, şi un înalt oficial chinez.
Turneul european al emisarului chinez prevede escale în Polonia, Franţa, Germania şi Rusia.
China, un partener apropiat al Moscovei, nu a condamnat niciodată public invazia rusă. Iar prin vizita îmtreprinsă în martie la Moscova, preşedintele Xi Jinping i-a acordat un sprijin puternic în plan simbolic omologului său rus Vladimir Putin.
În februarie, Beijingul a propus un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, care a fost însă privit cu scepticism de către Occident.
Vizita emisarului Chinei la Kiev intervine după un turneu european al lui Volodimir Zelenski, în cadrul căruia i s-au promis noi livrări de arme necesare pentru a lansa o contraofensivă majoră.
Kievului i-au fost promise rachete antiaeriene, drone de atac, blindate şi s-au înregistrat de asemenea progrese în ceea ce priveşte livrarea de avioane de luptă occidentale, pe care europenii sunt reticenţi în a le furniza.
Totodată, SUA au confirmat miercuri că un sistem Patriot primit de Ucraina a fost avariat de un proiectil neidentificat, dar a rămas operaţional, în contextul în care armata rusă a susţinut marţi că a distrus o baterie Patriot cu o „lovitură de înaltă precizie” efectuată „cu o racheta hipersonică Kinjal”, potrivit AFP.
Editor : B.P.
Source: digi24.ro