În cazul României, economiştii CE pun încetinirea creşterii inflaţiei pe seama înăspririi condiţiilor de creditare şi a activităţii mai reduse din economiile partenerilor comerciali. De asemenea, CE prezice creşteri salariale mari mulţumită scăderii şomajului şi greutăţii cu care companiile găsesc angajaţi.
Vestea bună pe care Comisia Europeană o dă Europei este că anul acesta doar un număr redus de economii din UE vor sta în recesiune. Vestea şi mai bună este că în 2024 mai tuturor economiilor le va fi mai bine. La capitolul creştere economică, pe hârtie România va fi campioană regională şi europeană. Ce îngrijorează este persistenţa inflaţiei. Însă aceasta nu va rezista la cotele record din prezent.
Acestea sunt tendinţele, date de capacitatea de adaptare şi de rezistenţă a economiilor europene, de scăderea forţei şocurilor care au acţionat anul trecut, cum ar fi explozia preţurilor energiei, de peticirea găurilor din lanţurile de aprovizionare şi de reacţiile guvernelor. Cifrele referitoare la creşterea economică sunt în general mai bune decât se anticipa în iarnă. Iar aici se ascunde o problemă, observată de Financial Times: în vremuri nesigure, proiecţiile economice pot fi periculoase.
De când a început pandemia, modelele de prognoză şi-au arătat limitele, au fost date peste cap. Estimările s-au schimbat de la o lună la alta, iar realitatea adesea a luat prin surprindere, în rău, dar şi în bine. Atacurile ruseşti din Ucraina au făcut viaţa instituţiilor de prognoză şi mai grea. O astfel de situaţie este periculoasă pentru că pe baza proiecţiilor economice guvernele şi companiile îşi alcătuiesc planurile de venituri şi cheltuieli şi îşi programează investiţiile sau angajările. Spre exemplu, Banca Centrală Europeană nu a văzut venind mareea inflaţionistă şi mult timp a considerat că inflaţia va fi doar trecătoare.
De aici şi agresivitatea cu care banca centrală a zonei euro luptă acum cu scumpirile, dar şi imposibilitatea de a spune până unde se va duce cu dobânzile şi când va reuşi să aducă sub control inflaţia. Inflaţia este acum mai importantă ca oricând în ultimul deceniu deoarece în funcţie de ea băncile centrale reglează dobânzile, cu efect asupra preţului creditului şi creşterii economice. Când preţul creditului creşte, economia este frânată. Pentru zona euro, nivelul optim al inflaţiei este considerat a fi puţin sub 2%. CE prognozează o inflaţie de 5,8% în 2023 şi una de 2,8% în 2024 în zona euro.
Este o îmbunătăţire considerabilă faţă de nivelul de 8,4 de anul trecut. Povestea este asemănătoare în UE: inflaţia va încetini de la 9,2% în 2022 la 6,7% şi 3,1% anul acesta şi în 2023. Sunt cifre uşor mai mari decât cele estimate de CE în iarnă, ceea ce se reflectă în prognozele de creştere economică. Economia zonei euro va creşte cu 1,1% anul acesta şi cu 1,6% anul următor, în timp ce UE va avansa cu 1% în 2023 şi cu 1,7% în 2024. Estimările pentru creşterea economică sunt mai optimiste decât cele arătate de calculele din iarnă, în pofida persistenţei scumpirilor, iar cele pentru inflaţie mai proaste. Acest lucru ar putea arăta rezistenţa economiei la inflaţie, deocamdată.
CE prezice că dobânzile vor mai creşte pentru că inflaţia rămâne ridicată. „Deşi BCE şi celelalte bănci centrale din UE sunt de aşteptat să se fi apropiat de sfârşitul ciclurilor de creşteri de dobânzi, turbulenţele recente din sectorul financiar cel mai probabil vor creşte presiunile asupra costului şi accesului la credit, frânând investiţiile, în special pe cele din sectorul rezidenţial“, se arată în prognozele economice de primăvară ale CE. În Europa de Est, aceste calcule arată că România va fi campioană la creştere economică anul acesta şi următorul, stând, de asemenea, mai bine decât vecinii şi la inflaţie, alimentând astfel teama ungurilor că la un număr în creştere de indicatori importanţi economia românească o depăşeşte pe cea maghiară.
Dacă din clasament sunt excluse economii foarte mici sau atipice precum Malta sau Irlanda, România va fi şi campion european la creştere economică. La toate ţările est-europene, creşterea economică decelerează anul acesta, până aproape de stagnare în Ungaria şi Polonia, pentru a accelera anul viitor. România şi Bulgaria vor fi singurele unde inflaţia va coborî în 2023 sub pragul de 10%. 2024 va aduce inflaţii semnificativ mai mici peste tot în regiune, dar nicăieri la niveluri confortabile. În cazul României, economiştii CE pun încetinirea creşterii pe seama înăspririi condiţiilor de creditare şi a activităţii mai reduse din economiile partenerilor comerciali. De asemenea, CE prezice creşteri salariale mari mulţumită scăderii şomajului şi greutăţii cu care companiile găsesc angajaţi. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, creşterea economică va încetini abrupt din cauza condiţiilor de creditare mai aspre, a cererii slabe pentru exporturi şi a erodării încrederii în economie. Slăbirea cererii interne şi declinul preţurilor materiilor prime vor crea presiuni descendente asupra preţurilor, dar pe de altă parte avansul costului muncii va ţine inflaţia la niveluri ridicate. Ungaria este în recesiune din a două jumătate a anului trecut, când şi inflaţia a explodat, dar îşi revine încet. Problemele sunt rezultatul expunerii mari la preţurile materiilor prime şi la volatilitatea cererii externe şi al creşterii dobânzilor – această ţară are cele mai mari dobânzi din UE şi cea mai puternică inflaţie. De aceea, pentru că energia se ieftineşte şi un proces de dezinflaţie este pe cale să se instaleze, pentru a doua jumătate a acestui an este anticipat startul unei reveniri graduale.
Source: zf.ro